Seminarul Vechi

Încă din anul 1892, marele om politic dorohoian Gh.Gh. Burghele a propus înființarea la Dorohoi a unui Seminar Teologic. Astfel, Gh. Burghele face o primă încercare la data de 3 mai 1892 printr-o intervenție – cerere în Parlamentul țării propunând construirea la Dorohoi a unei clădiri de școală pentru seminariștii din nordul Moldovei, datorită greutăților financiare, acest demers se va materializa abia peste 30 de ani.[1]

Încă înainte de înființarea Seminarului, Comisia însărcinată cu deschiderea lui a hotărât în anul 1920 ca școala să funcționeze, pentru început, în clădirea de la Școala Primară nr. 2 de fete „Regina Elisabeta”. Au fost necesare însă multe demersuri și intervenții pentru ca seminarul să ia ființă. Abia în 1923, toamna târziu, s-au deschis cursurile școlare pentru seminariști.

Succesul acestei realizări a fost obținut datorită insistențelor domnului Gh. Burghele, ale preotului Dumitru Furtună, ale deputatului Ion Pilat și cu sprijinul nemijlocit al ministrului Agriculturii și Domeniilor din România Al. Constantinescu. Acesta din urmă, cu gândul de a trimite misionari preoți în Teologia Ortodoxă la Dorohoi, pentru întreținerea căruia a dat „pe veci” 15 hectare de pământ din moșia pe care statul o avea la Saucenița, dând dispoziție totodată ca din pădurea Statului să se dea gratuit lemne pentru Seminarul din Dorohoi. [2]

Deschiderea cursurilor Seminarului...

Cu deosebită solemnitate, s-a făcut inaugurarea Seminarului Ortodox, în prezența corpului profesoral al Seminarului în frunte cu energicul director economul Dumitru Furtună, a profesorilor Liceului „Grigore Ghica”, a Liceului de fete, a Școlii Normale din Șendriceni, a Liceului din Pomârla, etc.

După oficierea serviciului religios, cel dintâi a luat cuvântul protoiereul Grigorescu, care a arătat însemnătatea noului așezământ cultural a cărui inaugurare se face.

Preotul Econ. Dumitru Furtună și-a exprimat bucuria ce o simte văzând că, în sfârșit, se deschid porțile acestei școli pentru înființarea căreia au luptat atâția oameni de bine cărora le aduce cele mai vii mulțumiri și încheie prin a face un apel către elevi ca să dea toată ascultarea și supunerea datorată profesorilor, care se vor strădui să formeze din ei îndrumătorii sufletești de mâine, a viitoarelor generații.

Domnul Constantin N. Iancu, directorul școlii Normale” Al. Vlahuță” amintește de timpurile grele prin care trecem și necesitatea înființării unui număr cât mai mare de asemenea școli, la învățătura căreia se vor adăpa toți acei dornici de o viață mai frumoasă, închinată binelui obștesc.

Domnul Gh. Gh. Burghele, membru în comitetul școlar, în cuvinte admirabile a evocat amintiri din vremuri trecute, când simțământul religios era puternic înrădăcinat în sufletul omului, arătând că întotdeauna religia a dominat. Domnia sa a sfârșit prin a ura spor în muncă conducătorilor Seminarului și prosperitate deplină acestui nou și atât de folositor așezământ cultural.

Domnul colonel Demir Sion, comandantul garnizoanei, a vorbit despre credința care trebuie păstrată în popor și care formează adevărata pârghie, pe care se reazămă viața unui neam.

După terminarea cuvântărilor s-a servit o agapă, în localul Seminarului instalat la dormitoarele fostului regiment 69 infanterie, cu care prilej s-au ridicat numeroase toasturi și a domnit o mare însuflețire.

Începuturi dificile

Seminarul Teologic și-a început activitatea cu clasa I și clasa a V-a. Orele se țineau în localul Liceului de băieți „Gr. Ghica Vv.”, masa se servea la cantina aceluiași liceu, ulterior într-o casă închiriată de pe strada Gării, dormitoarele erau amplasate în clădirea pompierilor și în alte case particulare din oraș. După începerea cursurilor, Comitetul Școlar Dorohoi a luat legătura cu Comitetul Școlar al Seminarului Teologic și a sugerat Ministerului de Război să cedeze definitiv pentru Seminar cazarma Regimentului 29 Infanterie, așa cum se făcuse deja la Constanța. În cele din urmă, elevii seminariști au fost cazați în dormitoarele Regimentului 29 infanterie din Dorohoi.

Vorbind despre eforturile făcute de preotul Furtună în perioada interbelică, profesorul dr. Gr. Miron spunea: „Se lupta din greu să organizeze Seminarul. La început localul era împrăştiat, cu săli de clasă, dormitoare şi sufragerii separate.

În primii ani, preotul – director obişnuia să-i întrebe pe cei înscrişi: „cum te cheamă, de unde eşti, câte clase ai, cu ce se ocupă părinţii, câţi copii sunteţi?”. Întrebările aveau tâlcul lor, părintele Furtună fiind interesat de starea materială a părinţilor, pentru a-şi da seama dacă aceştia vor putea contribui la asigurarea bugetului şcolii, dar şi de numărul elevilor nevoiaşi, ce trebuiau scutiţi de taxele şcolare etc.”

Punerea pietrei fundamentale a Seminarului

Odată cu trecerea anilor s-a mărit atât numărul elevilor cât şi numărul claselor. Era imperios necesar un local propriu pentru școală. Astfel că, la începutul anului 1925, preotul Dumitru Furtună purcede la alte numeroase demersuri la Ministerul Instrucțiunii Publice pentru alocarea de fonduri, obținerea diverselor aprobări și legalizări de acte pentru Seminar. Obține aprobarea pentru acordarea unui loc pentru construcție împreună cu fondurile necesare. Primăria Dorohoi a acordat un teren de 5 hectare la marginea orașului, în partea de sud-est, teren desprins dintr-un  parc de agrement.

În anul 1925, avocatul Gh. Gh. Burghele a ținut o cuvântare la Ateneul Român din Dorohoi ocazie cu care a demonstrat importanța Seminarului Teologic Ortodox pentru județul Dorohoi.

În primăvara anului 1925, după ce s-au finisat aprobările necesare cu planurile pentru construirea noului local de seminar, s-a pus piatra fundamentală și s-a oficiat sfințirea. De la această mare sărbătoare a școlii, dar și a orașului Dorohoi, s-a păstrat:

ACTUL DE FUNDAȚIUNE[3]

Anul 1925, luna Maiu 20, ziua Sâmbătă

„În zilele M. S. REGELE FERDINAND I, Regele României-Mari;

M. S. REGINA MARIA, soția Sa;

Sanctitatea Sa Dr. MIRON CRISTEA, Patriarhul Românilor,

Înalt Prea Sfinția Sa PIMEN MITROPOLITUL MOLDOVEI și SUCEVEI, acel care în timpuri de grea cumpănă, prin care trecea Țara, plecându-și genunchii în fața altarului începu rugăciuni fierbinți cătră Cel Atot-Puternic pentru a curăța Țara de dușmani și a se milostivi asupra noastră, așa că toți frații să fim la un loc;

I.P.S Sa NECTARIE COTLARCIUC, Mitropolit al Bucovinei;

I.P.S.S. GURIE Arhiepiscopul Chișinăului;

I.I.C. BRĂTIANU, Președintele Consiliului de Miniștri;

ALEX. LAPEDATU, Ministrul Cultelor și Artelor, membru al Academiei Române, fiu al Ardealului, acel care prin priceputa conducere a Departamentului său, înțelegând rostul chemării sale, a realizat în fapt unitatea Bisericii noastre creștine-ortodoxe;

G.G. MÂRZESCU, Ministru de Justiție;

I. NISTOR, Ministru de Stat al Bucovinei, membru al Academiei Române, prof. la Universitatea din Cernăuți;

I. INCULEȚ, Ministru de Stat al Basarabiei, membru al Academiei Române;

ȘTEFAN V. LASCĂR, Prefectul județului Dorohoiu;

GH. GH. BURGHELE, Președintele Comitetului Școlar al Seminarului Teologic Ortodox „Pimen Mitropolitul” din orașul Dorohoiu, Președintele Ateneului Român din Dorohoiu și al altor instituțiuni culturale, fost deputat și senator în mai multe legislaturi;

GH. GH. TOMAZIU, Primarul comunei Dorohoiu, membru în comitetul de construcție al Seminarului;

Econom D. FURTUNĂ, Directorul acestui Seminar de la înființare, fost Director al Liceului „Grigore Ghica VV”, unul din inițiatorii acestui așezământ în Dorohoiu,

Domnii: Econ. Dr. D. GRIGORESCU, Protoiereul județului Dorohoiu, FINARETA STÂRCEA, GH. TIMUȘ, Econ. GH. CĂRĂȘU, Econ. I. ENESCU, Pr. N. SANDOVICI, Econ. D. BRÂNZEI și M. GRUMĂZESCU, membri ai Comitetului școlar al acestui seminar;

Domnii Econ. D. Furtună, Econ. Dr. D. Grigorescu, Eul. Procopovici, Grigore Racoviţa, M. Gurmăzescu, D. Săveanu, Gh. Săvescu, Pr. C. Munteanu, Dr. C. N. Vasiliu, I. Prutescu, Preot Alex. Sandovici, I. Capră, C. Lavronschi, Pr. T. V. Stupcanu, V. Gh. Mihăilescu, P. Cârlan, N. Popovici, I. Popescu, Căpitan I. Istrati, D. R. Bogza, profesori și maeștri ai acestui seminar.

Arhitect JEAN FACLER, autorul planului și conducătorul lucrărilor.

Pusu-s-a piatra fundamentală a clădirii Seminarului Teologic Ortodox din orașul Dorohoiu, așezat la răscrucea drumurilor care ne duc de-a dreptul, fără nici o piedică și nici înconjur, la frații noștri din Bucovina și Basarabia.

Acest Seminar se va numi în veci Seminarul Teologic Ortodox

 „PIMEN MITROPOLITUL”

din orașul Dorohoiu – aceasta în amintirea I.P.S.S. PIMEN, Mitropolitul Moldovei și Sucevei, patronul și conducătorul sufletesc al acestei instituții culturale, înființarea în onoarea păstoririi I.P.S. Sale, acel care timp de 17 ani, cu vrednicie și înaltă cucernicie, conduce ilustra Mitropolie a Iașilor.

Acest Seminar este menit a adăposti, a învăța și educa pe copiii fraților noștri din toate părțile României-Mari și în deosebi pe acei din Vechea Moldovă cu fiicele ei Bucovina și Basarabia, în credința în Dumnezeu, așa cum glăsuiesc dogmele și tradiția sfântă a Bisericii noastre creștine ortodoxe, făcând din ei adevărați misionari, cari să poarte și să propage cuvântul adevărului în toate colțurile locuite de Români, a iubirii aproapelui, a jertfirii pentru neam și țară și de a fi strajă neadormită la hotar.

Această mare clădire se construiește pe terenul situat în sud-estul orașului Dorohoiu, donat de comuna Dorohoiu, președinte al Comisiunii Interimare fiind d-l GH. GH. TOMAZIU.

Cheltuiala clădirii o suportă Statul și în mică parte Comitetul școlar cu sumele adunate prin subscripțiuni de la județ și cetățeni”.

Descrierea evenimentului

Acest eveniment a fost o sărbătoare pentru oraș, iar ziarele locale au acordat spațiu larg relatărilor legate de el. În „Gazeta Dorohoiului” putem citi articolul „Punerea pietrei fundamentale la Seminarul Dorohoiu”. Printre altele este scris:

„Sâmbătă 30 Mai a.c. a avut loc cu o deosebită solemnitate punerea pietrei fundamentale la noul Seminar „Pimen Mitropolitul”… Dimineața s-a oficiat la biserica Catedrală un Te-Deum, de către Episcopul Cozma Petrovici, înconjurat de cler, la care a asistat și mitropolitul Moldovei. Răspunsurile au fost date de excelentul cor al Seminarului admirabil dirigent de d. Profesor Cârlan. De la Biserică în automobile și trăsuri, domnii miniștri, mitropolitul, episcopii, reprezentanții clerului și oficialitatea s-au îndreptat spre locul unde se va clădi acest seminar peste drum de cazarma regimentului 29 infanterie.

Oficialitatea a luat loc în tribună acoperită și decorată cu verdeață și drapele tricolore. Sfințirea apei s-a făcut de către Episcopul Dunării de Jos, împreună cu numeroși reprezentanți ai clerului din Iași, Botoșani, Dorohoi și ținuturile desrobite, la care a asistat și Mitropolitul Moldovei. Erau de față elevii tuturor școalelor în costume naționale. Miniștrii au admirat lucrările de grădinărie executate, de elevii Seminarului, felicitând pe activul director al Seminarului, preotul Furtună. Un elev seminarist, originar din Basarabia, a citit actul de fundație, care după ce a fost iscălit de cei prezenți, a fost pus sub temelie, bătându-se apoi piatra fundamentală a Seminarului dorohoian”.

Cuvântările

Pr. D.I.Capră, profesor la Seminar, a citit o cuvântare a d-lui Burghele, președintele comitetului școlar, care fiind cam suferind nu a putut vorbi. Mitropolitul Moldovei, într-o frumoasă cuvântare, a arătat importanța covârșitor de mare, pe care o are acest seminar, în acest colț de țară, în apropierea celor până mai (i)eri subjugați, ai căror fii vor veni să se adape la izvorul curat românesc al acestui locaș de cultură. Plin de emoție, înaltul prelat a declarat că donează seminarului întreaga sa bibliotecă și suma de 100.000 lei. Domnii miniștri Al. Lapedatu și G. G. Mărzescu au arătat că propășirea culturală a țării se va face pe viitor numai prin asemenea școli, menite să insufle tuturor dragostea de neam și spiritul de ordine.

Crearea Seminarului dorohoian, dat fiind așezarea geografică a acestei localități, este de natură să redeștepte în provinciile eliberate și situate în cea mai apropiată vecinătate de acest colț din vechiul regat, simțimântul dragostei curate de țară, contribuind la cimentarea legăturilor dintre noi și cei de peste Prut. Domnii I. Piliat, deputat și Ștefan Lascăr au ținut frumoase cuvântări, au subliniat de asemenea, importanța evenimentului, exprimându-și nădejdea că acest așezământ de cultură își va îndeplini înalta misiune pentru care este creat.

Economul D. Furtună, directorul Seminarului, mulțumind tuturor acelora, care au dat concurs pentru desfășurarea acestei mărețe opere, a făgăduit că-și va da toate silințele pentru a face din elevii seminarului elemente folositoare țării, vrednici slujitori ai altarului și buni îndrumători ai poporului. D. C. Iancu, directorul Școlii Normale din Șendriceni, a arătat afinitatea dintre învățători și preoți, „cari muncesc laolaltă pentru luminarea poporului”.

 

Banchetul

„La ora 1 după amiază, un banchet a fost oferit la Primărie în onoarea distinşilor oaspeţi.

Primul toast a fost ridicat de Mitropolitul Pimen pentru Dinastie după care dl. Prefect Ștefan Lascăr a băut în sănătatea aceluia al cărui nume îl va purta în veci Seminarul Dorohoian.

Dl. Primar Tomaziu a toastat în sănătatea miniştrilor Lapedatu şi Mărzescu cari au sprijinit multiplele nevoi ale dorohoenilor.

Studentul Nichifor a băut pentru acei ce luptă pentru propășirea culturei naţionale, căpitanul Calinic Istrate, a adus salutul basarabenilor, iar preotul Valeriu Iordăchescu, directorul Seminarului „Veniamin Costache” din Iaşi a adus salutările surorii mai mari către Seminarul dorohoian.

Dl. Ministru Lapedatu, după ce a declarat că donează suma de 20000 lei pentru cercul studenţilor dorohoieni, a adus elogii iniţiatorilor cărora se datoreşte înfiinţarea seminarului dorohoean, anume G.G. Burghele preşedintele comitetului şcolar şi preotul Furtună, directorul Seminarului care munceşte fără preget pe terenul cultural.

Dl. G. G. Mărzescu, ministrul justiţiei, a toastat pentru dorohoeni.

După banchet d-nii miniştri au făcut diferite vizite, după care au plecat cu trenul de seară. Trenul ministerial a fost însoţit la plecare de d. Al. Focă, controlor special în regiunea II-a Iaşi”.

Prin expoziții

„Cu ocazia festivităţilor de sâmbătă pentru punerea pietrei fundamentale a seminarului s-au organizat două expoziţii de pictură şi desen în aula Liceului. Prima este aceea a d-lor N. Popovici Lespezi şi I. Cârdei. Cealaltă mai puţin pretenţioasă, organizată de elevii seminarului în frunte cu d. I. Popescu, profesor de desen. Am putea vedea că la seminar arta desenului nu este de loc mai prejos decât celelalte obiecte şi că se depune o muncă apreciabilă.

Din lucrările d-lui Popovici – Lespezi, actual profesor de desen la Liceul Naţional din Iaşi, menţionez <Boboteaza> şi <Cap de studii>. Cârdei a expus printre altele şi un reuşit <Buchet de flori> .[4]

Expoziţiile au fost vizitate de un numeros public, lucru care denotă că amatorii de artă există în număr destul de mare în oraşul nostru.

De la aceste frumoase și solemne festivități ce au dat orașului un aer de sărbătoare înnobilat cu prezența atâtor personalități, a lipsit Nicu Stoeanovici. Dar el nu a uitat să trimită în ziua „solemnității” o telegramă „Direcțiunei Seminarului teologic-ortodox „Pimen Mitropolitul” Dorohoi publicată în continuarea articolului de mai sus: „Regret a nu putea lua parte în persoană la solemnitatea punerei pietrei fundamentale la localul seminarului, felicit pe acei cari cu o muncă neîntreruptă au ajuns ca să clădească la Dorohoi acest institut de cultură mai necesar azi ca oricând. Sunt gata a vă ajuta prin toate mijloacele la realizarea definitivă a scopului urmărit, Nicolae Stoeanovici”.

Seminarul are clădire proprie

Imediat, după această sărbătoare, au început lucrările de construcție ale localului pentru Seminar, o clădire impunătoare cu 3 nivele și cu o arhitectură specifică acelor ani. În afară de clădirea principală, s-au construit tot felul de dependinţe (sufragerie, bucătărie ş. a). La vremea aceea, Seminarul deţinea o bază materială puternică constând din laboratoare, turbină electrică proprie, o impresionantă bibliotecă, un automobil Chevrolet pentru transportul profesorilor, teren agricol şi un lot de pământ la Techirghiol. În jurul şcolii s-au plantat pomi fructiferi, s-a construit un turn de pază, o troiţă şi alte anexe gospodăreşti.

În această grădină, s-au plantat doi stejari: unul pentru dr. C. Angelescu, ministrul Învăţământului şi altul pentru Alex. Lapedatu, ministrul Cultelor, care au vizitat oraşul şi Seminarul în acea vreme. Intenţia sa a fost să atragă aceste două personalităţi, să nu uite a ajuta să se termine clădirea. Anii au trecut, oamenii s-au schimbat, clădirea a rămas neterminată…, doar stejarii au rămas ca mărturie a vremurilor apuse”.[5]

La începutul anului școlar 1926-1927, noua clădire a fost onorată și de vizita mareșalului Alexandru Averescu, pe atunci prim-ministru al României care, venind de la Cernăuți, a trecut prin Dorohoi, la invitația preotului Dumitru Furtună.

Profesorii Seminarului

Seminarul, la început, a simţit lipsa profesorilor. Directorul era nevoit să-i aducă pe unii profesori de la Iaşi, care făceau naveta cu trenul. Pe parcurs, situaţia s-a redresat, corpul profesoral devenind unul de elită, alcătuit din licenţiaţi în teologie ai vremii ca şi în alte domenii.

În afara preotului Dumitru Furtună, în cei zece ani de activitate ai Seminarului Teologic „Pimen Mitropolitul” au făcut parte din corpul profesoral cadre didactice care au pus mult suflet în pregătirea viitorilor preoți. Printre ei notăm pe:

  • Amza N. – profesor suplinitor la Desen și Caligrafie;
  • Alexandrescu Vasile – profesor de Filosofie și Limba latină;
  • Bozga R. Dumitru, a predat Lucru manual și Științe agricole;
  • Capră I. Constantin ,avocatul – profesor de Drept și Istorie, fost primar al orașului Dorohoi;
  • Cârlan Petru – profesor de Muzică Vocală și Limbă germană;
  • Ciocan Haralamb – profesor de Fizică, Chimie și Drept;
  • Lt. Ciocârlan Constantin – a predat Muzică vocală;
  • Ciogolea Constantin – profesor de Limba franceză, Istorie și Geografie;
  • Colban Ilie – profesor definitiv de Istorie;
  • Diaconul Gheorghiţă Ilie – profesor de Dogmatică şi Morală;
  • Diaconul Sandovici Constantin, a fost Spiritualul Seminarului;
  • Econ. Grigorescu D. D. – a predat Teologia Dogmatică;
  • Grumăzescu Mihail – profesor de Limba română și Limba latină;
  • Cpt. Istrati Ioan – profesor de Gimnastică;
  • Lavronschi C. – Profesor de Geografie și Limba română la clasa I-a;
  • Mihăilescu Gh. Vasile – profesor de Muzică Bisericească (curs inferior), Caligrafia și Desenul;
  • Mironescu Gheorghe – Pedagog;
  • Mititelu Dimitrie – Institutor la Școala de aplicație a Seminarului;
  • Necolau D. Eugen – Psihologia, Logica;
  • Petrovici Valerian – medicul internatului – predă Igiena și Anatomia;
  • Popa Gheorghe – profesor de Desen și Caligrafie;
  • Popescu Constantin – Dirijorul corului;
  • Popescu Dumitru;
  • Pr. Arnăutu Vasile – Exegeza şi Apologetica;
  • Pr. Dr. Sandovici Alexandru-  N.T., Latină și Greacă;
  • Pr. Hadârcă Dumitru – Omiletica;
  • Pr. Munteanu Constantin – Spiritualul Seminarului – Omiletica și Liturgică, Dreptul Canonic;
  • Pr. Stupcanu Th. – a predat Muzica Bisericească (curs superior);
  • Pr. Ștefănescu Constantin – Istoria, NT şi VT;
  • Procopovici Eul. – Limba română;
  • Prutescu Ioan – profesor de Chimie, Fizică;
  • Racoviţa Grigore – Filosofia și Ștințele Naturale;
  • Sălceanu Dumitru – profesor de Limba latină și Drept;
  • Săveanu Dumitru – profesor de Limbă engleză și Limba germană;
  • Săvescu Gheorghe – Matematica;
  • Savencu Mircea – profesor de Limba latină și Limba română;
  • Șerbu Cezar – profesor de Istorie şi Geografie;
  • Vasiliu C. N. – medicul internatului – a predat Igiena și Anatomia.

Prima promoție - 1927

La examenul de absolvire al primei serii de preoți, în 1927, președintele comisiei de diplomă a fost eminentul profesor de drept canonic Dumitru Boroianu de la Facultatea de Teologie – București. Această promoție a fost cu adevărat valoroasă de vreme ce toți cei 51 de elevi au reușit să promoveze examenul de absolvire, 15 dintre ei reușind să devină studenți la Facultatea de Teologie din București.

În Cuvântarea ținută de Gh. Gh. Burghele, președintele Comitetului Școlar, în ziua de 10 iunie 1927 la întâia promoție a Seminarului Teologic, aflăm că „în amintirea acestui eveniment, plantăm în grădina așezământului nostru doi stejari unul în amintirea protectorului școlii noastre D-nul Inspector general Dr. D. Boroianu, iar al doilea în amintirea primei generații de absolvenți ai acestei instituții. Sub umbra acestor stejari se vor adăposti, cugeta și învăța nenumărate generațiuni care se vor perinda în școala noastră”.

  • Afrăsinei Dumitru
  • Andronache Ioan
  • Anghelea C. Vasile
  • Anisescu Gh. Ilie
  • Atanasiu Gh. Mihai
  • Bălan C. Cozma
  • Bărbieru D. Emilian
  • Blagoi Gh. Nicolae
  • Brânzei D. Valerian
  • Brânzei P. Adam
  • Danielescu V. Ioan
  • Duda C. Ioan
  • Gavriluță I. Nicolae
  • Georgescu Gh. Nicolae
  • Ghelase Al. Vasile
  • Gherasim I. Vasile
  • Ghica V. Ioachim
  • Ghiorghiu Al. Mihai
  • Hazgan I. Dumitru
  • Ionescu Gh. Aurel
  • Ionescu I. Ioan
  • Ioniță D. Mihai
  • Jescu C. Octavian
  • Leonte Constantin
  • Lungu V. Eugen
  • Macedon V. Eugen
  • Mironescu M. Gheorghe
  • Mititelu Gh. Dumitru
  • Munteanu V. Constantin
  • Mustață Gh. Dumitru
  • Mustea I. Virgil
  • Nagâț P. Nicolae
  • Oceanu V. Nicolae
  • Olteanu V. Gheorghe
  • Pavel E. Nicolae
  • Pavlov Gh. Victor
  • Petroșanu Ion
  • Popescu A. Aristotel
  • Popescu I. Constantin
  • Popovici Gh. Nicolae
  • Ravaru D. Nicolae
  • Roșioru D. Neagu
  • Simionescu N. Constantin
  • Stan Victor
  • Stegaru Vasile
  • Șandru T. Vasile
  • Tomaziu M. Gheorghe
  • Tudose I. Grigore
  • Țibrea I. Teodor
  • Vasilică I. Teodor
  • Vâlcu D. Gheorghe

Cel dintâi preot dintre elevii Seminarului

Cu prilejul instalării noului preot din Hapăi, părintele D. Hazgan, a avut loc, la biserica și la școala din sat, o frumoasă serbare.

„Întrucât pr. D. Hazgan este primul absolvent hirotonit în județul Dorohoi din seria de absolvenți ce a dat Seminarul nostru, autoritățile din Dorohoi și direcțiunea Seminarului au ținut a da un deosebit fast acestei solemnități.”[6]

La slujba cu sobor ce s-a făcut în biserică, în frunte cu părintele protoiereu D. Grigorescu, au fost de față domnii: I. Capră, prefectul județului, Gh. Gh. Burghele, președintele Atheneului și al Comitetului școlar, Magistratul Arcadie Armeanu, primarul Manâstireanu L., Bosie C., directorul școlii comerciale din Mihăileni, Rizac M., revizor școlar cl. II-a și alți fruntași ai satelor din apropiere. Răspunsurile au fost date de corul Seminarului. Părintele protoiereu, în cuvinte bine simțite, a recomandat poporului pe noul păstor, dând cuvenitele sfaturi pastorale și aducând elogii Seminarului dorohoian care, astfel, începe să dea satelor adevărați misionari.

Părintele Director D. Furtună spune, în numele foștilor profesori ai noului preot, că nu este mică bucuria pe care o simte, când vede că prima serie de absolvenți îmbrățișează cu drag misiunea preoțească și urmează Facultatea de Teologie, într-o vreme când liceenii, de exemplu cei din Bucovina, nu se mai înscriu la această facultate, iar seminariile noastre sunt și vor fi adevărate școli naționale și bisericești.

Mulţumeşte, de asemenea, I.P.S. Mitropolit Pimen și părintelui protoiereu pentru tot concursul ce dau acestui așezământ cultural.

Primind decretul, noul preot a promis că va lucra din răsputeri ca să dovedească bunul nume al școlii și frăția dintre chemarea sa și cea didactică deoarece este și învățător.

La masă, în numele profesorilor, a mai vorbit părintele protoiereu D. Grigorescu, iar domnul prefect Capră I. a asigurat că, mișcat de asemenea manifestări sufletești într-un sat care a lăsat mult de dorit sub acest raport, domnia sa va da tot concursul pentru izbânda operei acestui vrednic preot, care are în sufletul său un atât de frumos ideal.

Elevi reprezentativi ai Seminarului

Seminarul Teologic din Dorohoi a desfășurat o activitate eficientă pe tot parcursul celor 10 ani de existență. Mulți dintre foștii elevi seminariști erau considerați mândria școlii.

Menționăm, aici, doar câteva nume dintre cei care au fost elevi ai acestei instituții:

  • Anania Roșca – preot și protopop la Dorohoi;
  • Anghelea Vasile – preot la catedrala orașului Dorohoi, apoi preot la Iași;
  • Constantin Popescu – profesor de Muzică și Compozitor la Iași;
  • Cozma Balan – preot în orașul Botoșani;
  • Emil Bărbieru – preot în Roman și Inspector bisericesc;
  • Gheorghe Vâlcu – preot militar cu grad de colonel;
  • Grigore Miron – profesor în București, cu studii în Anglia;
  • Guragata Nicolae-  preot, profesor și dirijor;
  • Ilarion Argatu – marele duhovnic de mai târziu;
  • Ioan Moroșanu – preot și protopop în Piatra Neamț;
  • Mihai Gheorghiu – preot și protopop la Botoșani;
  • Mihai Ioniță – preot și profesor în București;
  • Nicolae Blăgoi – profesor;
  • Nicolae Gavriluță (șef de promoție) – doctor în teologie, profesor;
  • Petru Alexa – preot și protopop la Suceava;
  • Traian Dumitrescu – comandor (asul parașutiștilor);
  • Vasile Ciubotaru – preot în Dorohoi;
  • Anisescu Ilie – preot lângă Fălticeni, protopop misionar, cetățean de onoare al orașului;
  • Neculai Scriban – preot și publicist, președinte al Consistoriului Disciplinar.

30 Ianuarie - Festivitatea Seminarului

Ziua de 30 ianuarie fiind patronul Liceului „Grigore Ghica” cât și al Seminarului Teologic „Pimen Mitropolitul” (aceste două instituțiuni de cultură fiind puse sub direcțiunea preotului econom D. Furtună), a fost serbată cu un fast deosebit, în prezența unui public numeros.[7]

Dimineața, la orele 10, s-a oficiat un serviciu divin de către cler, în biserica Catedrală a orașului.

În biserică au ținut cuvântări ocazionale elevul Calcantraur, din partea liceului și un elev basarabean în numele Seminarului, după care a urmat o agapă colegială în localul liceului, la care au participat toți profesorii liceului și ai Seminarului, cu care prilej s-au ținut cuvântări.

După-amiază, la orele 3 s-a dat o serbare festivă, de către ambele școli în sala teatrului Liceului „Grigore Ghica”.

Serbarea s-a deschis prin cântece admirabil executate de către excelentul cor al Seminarului sub conducerea profesorului Cârlan, după care au recitat cât se poate de bine mai multe bucăți și versuri.

Învățătorul Nemțeanu de la Săveni a executat un număr reușit de vioară.

Părintele econom D. Furtună, directorul Liceului și al Seminarului a ținut o interesantă cuvântare, prin care a arătat care este misiunea culturală a acestor două instituții, în acest colț de țară, la răscrucea a două drumuri spre Bucovina și spre Basarabia, insistând mai cu seamă asupra viitoarei meniri a Seminarului dorohoian, în ceea ce privește educarea maselor.

Elevii seminarului, absolvind cursurile acestei școli vor deveni slujitorii altarului și vor fi chemați ca luminători ai satelor, să joace un rol covârșitor din punct de vedere social și cultural.

Conferința preotului Furtună, plină de avânt și de simțire a produs o impresie puternică asupra numerosului auditoriu.

Echipa societății sportive a liceului denumită „Concordia”, care numără elemente destoinice, pusă sub conducerea d-lui profesor Botezatu, a executat câteva reușite numere de gimnastică, precum și două piramide.

Serbarea s-a încheiat prin comedia „Millo director” de neuitatul Vasile Alecsandri. Rolurile au fost interpretate, în chip mulțumitor, de către elevii Liceului și ai Seminarului.

Excursia Seminarului la Vatra Dornei

La Muzeul de Istorie din Botoșani este expusă o fotografie, ce stă mărturie activităţilor culturale desfășurate de seminariștii dorohoieni. Fotograful a imortalizat „Excursia Seminarului Dorohoi la Vatra Dornei – 1927”. Privind-o, te impresionează plăcut faptul că seminariștii sunt îmbrăcați în costume naționale, chiar și profesoara de lângă preotul Furtună având costum național.

Unul dintre elevii, care au mers în această excursie, descrie într-un articol că absolvenţii primei serii, cu profesorii lor, alături de corul Seminarului nostru şi, sub conducerea P.C. sale părintele director Dumitru Furtună şi a domnului Gh. Gh. Burghele, preşedintele comitetului şcolar, au făcut o însemnată excursie în Bucovina în zilele de 8 -14 septembrie a.c.[8]

„Nerăbdarea şi curiozitatea de a vedea cât mai curând acea „dulce Bucovină…” ne dă zor să pornim cât mai curând la drum. Gândul că vom călca câtva timp acest minunat pământ, că ne vom bucura admirând frumoasele privelişti, ne face şi mai nerăbdători.

Excursia începe în ziua de 8 septembrie dimineaţa.

Trecuţi pe pământul Bucovinei, ochii noştri lucrează stăruitori, cercetând fiecare izbăvitor bolovan al drumului şi apucă lacomi câte ceva din panorama munţilor care trec prea repede pe dinaintea ochilor.

Pe înserate ajungem la Vatra Dornei.

Vizităm izvoarele de apă minerală şi băile de sub conducerea fondului religionar. Frumoasele împrejurimi cu munţii: Runcul, Barnărelul, Ouşorul, Mestecănişul, impresionează. Tot aşa apa Dornei şi poziţiile minunate de la Iacobeni şi de pe parcursul drumului.

În acest timp vizitează aceste locuri şi IPS Nectarie, Mitropolitul Bucovinei, căruia ne prezentăm în semn de omagiu şi legătura sufletească cu Bucovina.

Are loc recepţia în onoarea domnului I. Brătescu – Voineşti, membru al Academiei Romane, aflat între vizitatori, care dă o deosebită atenţie corului Seminarului, când participă dornenii şi doamna Anghel, profesoara de muzică de la Conservatorul din Bucureşti, care felicită călduros pe seminarişti pentru felul artistic cum au cântat.

Urmează vizitarea lăptăriei cooperative, proprietatea şi sub conducerea domnului primar Forfota ceia ce a interesat foarte mult pe seminarişti.

În ziua de 10 septembrie, vizităm Dorna Cândrenilor. Această localitate nu este altceva decât un sat, însă locuinţele, poziţiunile, te uimeau. Admirabilile gospodării ţărăneşti îţi inspiră nădejdi mari la poporul nostru din Bucovina.

Aici, în Dorna Cândreni, a avut loc în sala de lectură, o producţie a elevilor seminarişti, unde vorbeşte întâi P.C. sa Părintele Econom Furtună Dumitru, apoi domnul preşedinte al comitetului şcolar Gh. Gh. Burghele şi în urmă părintele paroh I. Popescu, care salută cu drag pe pionerii culturii şi arată că datoria noastră de astăzi este ca să tindem la o consolidare culturală şi la un curent de înfrăţire, căci numai aşa vom cunoaşte aceleaşi gânduri şi acelaşi scop: CULTURA.

Vizităm apoi biserica satului, unde seminariştii dau un concert religios în fața sătenilor.

Admirăm Ouşorul pleşuv care adăposteşte acest ţinut ca într-o cetate, frumoasele costume naţionale ale poporului care ne-a ieşit în cale la venirea noastră.

De aici s-a telegrafiat domnului Ministru I. Nistor în semn de dragoste şi legătură culturală a Seminarului nostru cu Bucovina.

În ziua de 11 septembrie pornim spre Cacica, unde, în gară, are loc o producţie a Seminarului în faţa unei mulţimi de săteni, cărora le vorbeşte domnul Emil Dobru, Directorul Şcolii Comerciale şi Părintele Director Furtună Dumitru.

După vizitarea salinelor de la Cacica, în ziua de 12 septembrie, mergem la satul Arborea, unde în Biserică găsim peste opt sute de săteni. În strană cântau elevii seminarişti, iar domnul Gh. Gh. Burghele vorbeşte de idealul cultural ce îl urmărim cu toţii, să stabilim mai trainice legături cu bucovinenii.

A doua zi, în istorica biserică a lui Luca Arbore din 1502, corul nostru a executat imnuri religioase, unde participă mult popor, P.C. lor preoţi parohi, domnul Primar Grecu, membrii Societăţii „Trezzia” şi membrii Societăţii „Arcăşia Luca Arbore” care este cam rău întreţinută.

În acest sat domnul Dobru înfiinţează o bancă sătească.

Ne pornim spre Burdujeni în seara zilei de 13 septembrie pentru a pleca la Dorohoi.

Vizităm fosta mănăstire a teodorenilor, care este lângă Târgul Burdujeni de astăzi, fondată de Postelnicul Teodor Movilă, cu un mare trecut, însă actualmente în stare de neîngrijire şi părăsire.

P.C. sa părintele Director şi domnul Emil Dobru dau cuvenitele lămuriri privitoare la acest însemnat monument istoric. Corul cantă imne religioase iar la final veşnica pomenire pentru marii fraţi Scribănesti care ocupș locul cel mai însemnat împreună cu episcopul Melchisedec, discipolul lor, între ierarhii Bisericii Române din secolul al XIX-lea.

Impresionaţi adânc de această solemnitate, seminariştilor le-a rămas o pioasă amintire despre acest sfânt locaş, care aflat la marginea târgului este într-o stare care lasă atâta de dorit. Amintirea marelui cronicar Miron Costin şi a acestor mari ierarhi Neofit şi Filaret Scriban, care sunt îngropaţi aici, ar trebui să se manifeste cel puţin printr-o mai mare îngrijire şi o restaurare. Zidurile care dăinuiesc de aproape patru secole sunt ameninţate, tot aşa şi clopotniţa care în partea de răsărit are stema ţării.

Timpul scurt nu ne îngăduie să mai mergem în alte părţi ci ne reîntoarcem la Dorohoi, cu icoana celor văzute și cu învățăturile căpătate adânc întipărite în sufletele noastre.”

Colectivul didactic și personalul administrativ

Cu toții – colectivul didactic, elevi și personal administrativ, conduși de preotul director Dumitru Furtună contribuiau la ridicarea prestigiului acestei școli. În Anuarul Arhiepiscopiei Iașilor[9] este prezentată Eparhia Ortodoxă a Iașilor în cadrul căreia, printre membrii clerici, sunt numiți:

Personalul administrativ al Seminarului dorohoian, așa cum reiese din Anuarul Arhiepiscopiei Iașilor,care era format din:

  • Econom D. Furtună – director;
  • Preotul Constantin Munteanu – director spiritual;
  • Diaconul C. Sandovici – director spiritual;
  • Gh. Lăzărescu – secretar;
  • Preotul Octav Rădulescu – șef pedagog;
  • Gh. Mironescu, V. Anghelea, Gh. Cojocaru, D. Răduceanu, V. Aioanicesei, Emil Bută și Al. Teodoru – pedagogi;
  • Gh. Ionescu – econom.

Tot aici găsim trecut și comitetul școlar al Seminarului dorohoian cu următoarea componență:

  • Avocat Gh. Gh. Burghele – președinte;
  • Preot Constantin Munteanu – președinte;
  • Dr. D. Grigorescu – delegat al Sfintei Mitropolii din Iași;
  • Econom D. Furtună;
  • Avocat Gh. Tomaziu, avocat Gh. Timuș – membri;
  • V. Mihăilescu – membru și casier;
  • D.R. Bozga – membru și conducătorul firmei.

Rodnica activitate a Seminarului Dorohoian

Seminariștii în activitate misionară

Seminarul dorohoian continuă cu multă activitate rodnică opera întreprinsă pentru luminarea mulțimii.

Viitorii preoți desfășoară o activitate misionară din cele mai lăudabile, prin seria de conferințe săptămânale ținute de elevii clasei a VIII-a, sub conducerea preotului C. Munteanu, spiritualul Seminarului și confesorul garnizoanei, la toate companiile din regimentul 29 infanterie Dorohoi.

„Cazarea strânge la o laiţă și pe acei cari au ocolit calea școalei și a bisericei. Acestora numai aici li se poate da o îndrumare sănătoasă. Cei mai indicați pentru a îndeplini această misiune nu tocmai ușoară sunt preoții de mâine. Pentru că, în lipsă de biserică, soldații nu au unde să meargă la sărbători pentru a asculta slujba divină. În fiecare Duminică seminariștii sunt rânduiți să citească și să explice soldaților Evanghelia, îndrumându-i pe calea bună și sănătoasă.

Și în armată au pătruns rătăciți ,cari, la rândul lor, caută să propage ideile sectanților cari sunt împotriva armatei și a organizației de stat. Seminariștii, primiți cu căldură de soldați, stau de vorbă ceasuri întregi cu cei rătăciți, căutând să-i readucă pe cei rătăciți la adevărata credință.

Elevii seminariști Olteanu și Simionescu C., cărora le fuseseră încredinţaţi trei adventiști, pentru a-i sustrage din rătăcire, au izbutit să aducă pe unul din ei la dreapta credință. Rătăcitul a fost dus la biserică, unde, cu lacrimi în ochi și pocăit, a îngenunchiat în fața altarului, făcându-și semnul crucii și sărutând sfintele icoane.

Este folositor și pentru soldați cari în timpul cât stau la cazarmă găsesc un fericit prilej de a se încălzi de curatul avânt al tinerilor seminariști. Două instituții care-și au din întâmplare clădirile alături și cari s-au împrietenit așa de bine.”[10]

Opera culturală bisericească la sate

La Todireni

„Un grup de elevi din clasa a VIII-a a Seminarului Dorohoian, sub conducerea dl. profesor de Limba română D. Popescu au dat o serbare culturală sătească în comuna Todireni din jud. Botoşani.

Programul sărbătorii a decurs astfel: de dimineaţă elevii împreună cu dl. Profesor au luat parte la slujba divină, corul seminarului dând răspunsurile la Sf. Liturghie. Deşi vremea a fost cam ploioasă de dimineaţă, totuşi biserica din satul Todireni mare şi încăpătoare a fost arhiplină de săteni şi sătence. Totodată şi intelectualii satului au participat cu toţii la slujbe.

Predica, al cărei subiect a fost „Bogăţiile pământeşti şi viaţa viitoare” a fost rostită de elevul D. C. Răduceanu din cl. VIII-a. La sfârşitul slujbei dl. învăţător Graur, în numele sătenilor din Todireni, şi-a exprimat cele mai calde sentimente de recunoştinţă şi admiraţie față de Seminarul din Dorohoi care depune, prin elevii săi, o muncă stăruitoare pentru înălţarea morală şi culturală a satelor noastre.

La ora 2 p.m. s-a început serbarea care s-a dat în şcoala satului, decurgând astfel: cuvântul de deschidere, cu subiectul: „Moravurile societăţii de astăzi şi mijloacele de regenerare morală” a fost ţinut de elevul D. C. Răduceanu din cl. VIII-a. S-au recitat poezii patriotice şi populare de către elevii Dimitrescu Traian, Nichilciuc Mihai şi Burduja Gheorghe. S-au executat cele mai frumoase coruri patriotice şi populare în frunte cu Imnul Seminarului, care a mişcat mult pe sătenii cari au luat parte la serbare. Corul a fost dirijat de elevul Dumitru Stan din cl. VIII-a.

În pauză, elevii: Mititelul, Bordeanu şi Burduja au distrat pe ascultători cu vioarele, executând cele mai frumoase arii naţionale. S-a jucat piesa „Vicleniile lui Scapie” comedie în trei acte de Moliere. Succesul piesei a fost desăvârşit. Rolurile au fost executate cu îndemânare şi preciziune. Serbarea s-a încheiat cu marşul Ernany.

De remarcat este că pe lângă numărul considerabil de săteni şi intelectuali ai satului Todireni, au venit la serbare şi învăţătorii din satele vecine precum şi sătenii, cari auziseră de mai înainte că vor veni seminariştii dela Dorohoi. După ce serbarea s-a terminat, elevii seminarişti au mers la hora din sat, pentru a cunoaşte ce fel de obiceiuri sunt prin partea locului, dar mai ales, să vadă dacă portul nostru naţional se mai menţine.

La masa de seara a luat parte şi preotul satului, părintele Lazăr Vasiliu mulţumind călduros seminariştilor şi părintelui director D. Furtuna, devotat cu trup şi suflet satelor noastre de care se îngrijeşte atât prin scrieri, cât şi prin elevii sfinției sale.”[11]

La Trestiana

„Potrivit programului întocmit de direcţiune şi despre care am vorbit la timp, cursul superior al Seminarului nostru a fost duminică 13 decembrie, la biserica din satul Trestiana.

Cu toate vremea friguroasă şi poleiul care făcea imposibilă circulaţia, la ora 7 jum. Dimineaţa, elevii se aflau la biserica de pe cea mai înaltă aşezare a satului, fiind o mare mulţime de săteni la slujbă.

A luat parte şi o delegaţie de locuitori din Broscăuți în frunte cu dl. primar al comunei. Elevii seminarişti din partea locului erau de față cu familiile lor.

Slujba a fost făcută de preoţii: C. Munteanu, profesor şi Octav Rotarescu, parohul din Trestiana.

Elevii au cântat la strane, distingându-se mai cu seamă: Gavriluță N. cl. VII-a şi Enache M. cl. V-a. Corurile au dat răspunsurile, impresionând pe cei de față executarea melodiilor. De remarcat vocea elevului Cozma N. cl. VI-a, un nepot direct al marelui Ion Creangă din Humulești.

Predica zilei a fost rostită de elevul Popescu C. cl. VII-a care a lămurit înţelesul Evangheliei pe înţelesul poporului, făcând astfel un frumos exerciţiu pentru viitoarea sa misiune. Părintele Furtună, directorul Seminarului, a completat predica, arătând datoria de astăzi ce o au satele față de biserică şi de neam şi a mulţumit sătenilor din Trestiana cari au răspuns cu atâta dragoste chemării ce li s-a făcut.

În urma dl. Nimereanu şi părintele Rotărescu au dat lămuriri seminariştilor despre trecutul bisericii şi al satului. Elevii profită foarte mult din aceste excusii duminicale. În numele „Fundaţiei Culturale Princepele Carol” ei vor continua acest ciclu după sărbătorile Crăciunului prin satele Fântânele, jud. Botoşani (2 Februarie) şi satele de pe malul Prutului (jud. Dorohoi şi Hotin).[12]

La Probotești 

Un grup de elevi, ai Seminarului din Dorohoi sub conducerea părintelui V. Amălinei, au făcut o frumoasă inaugurare începutului lecțiunilor de catehizare a credincioșilor în satul Probotești din județul Dorohoi.

Serbarea a decurs în modul următor: de dimineață, s-a oficiat cu multă solemnitate serviciul religios în biserica satului de către părintele paroh N. Sandovici, iar răspunsurile au fost date de corul Seminarului. Au luat parte un număr foarte mare de credincioși.. În frumoasa predică, pe care a ținut-o părintele N. Sandovici, prin cea mai înaltă expresie a sentimentelor, a arătat credincioșilor dragostea și admirația pentru elevii seminariști care au venit în mijlocul lor, rugând pe părintele V. Amălinei, ca în fiecare Duminică, să trimită un elev în acel sat, pentru a ține lecții de catehizare credincioșilor.

A urmat, apoi, predica elevului seminarist Vâlcu Gh. Cl. VIII –a, care a explicat credincioșilor, cu multă însuflețire, ce este biserica și ce reprezintă obiectele din ea.

Elevul Brânzei Valerian din cl. a VIII-a, fiu de sătean din Probotești, a predicat credincioșilor despre smerenia creștină. Predica a mișcat adânc inimele credincioșilor.

La terminarea serviciului religios, toți credincioșii, care au fost la biserică, în frunte cu părintele N. Sandovici învățătorii şi elevii seminariști au mers la școala din sat unde s-a mai dat încă o serbare. Părintele V. Amălinei a recomandat sătenilor, prin cele mai frumoase sfaturi să își dea copiii la școală și a adus mulțumiri părintelui N. Sandovici pentru primirea frumoasă pe care a făcut-o seminariștilor. Părintele N. Sandovici și învățătorul A. Mălășîncu, în numele credincioșilor roagă pe părintele V. Amălinei să prezinte părintelui D. Furtună, directorul seminarului cele mai călduroase mulțumiri pentru cinstea și sprijinul moral pe care le-a dat satului Probătești prin elevii săi.

Serbarea s-a încheiat printr-un marș executat de elevii seminariști.

La ora 1 p. m. s-a dat o masă în cinstea elevilor seminariști la școala din sat.

La masă, părintele N. Sandovici a dat sfaturi sănătoase de conducere în viața elevilor seminariști, la care au răspuns elevii Gheorghiu și Vâlcu, cl. VIII- a.

Elevii s-au întors la școală cu sufletele pline de entuziasm și întăriți în râvna de a continua în viitor frumoasa operă creștinească începută.

La Mitoc și Viişoara

Seminarul Teologic Ortodox „Pimen Mitropolitul” din Dorohoi, şi-a început activitatea cultural- religoasă prin sate în zilele de 21- 22 Noiembrie a.c. mergând în satul Mitoc din judeţul nostru şi apoi trecând în satul Viişoara din judeţul Hotin.

Excursiile acestea, în care elevii iau parte la serviciile religioase de prin sate şi apoi ţin predici şi şezători pentru popor, sunt de mare folos atât pentru popor care îşi cultivă sentimentul religios, cât şi pentru seminarişti, căci ei se formează pentru frumoasa lor misiune.

În ziua de 21 noiembrie (Intrarea în Biserică a Maicii Domnului), corul compus din 45 elevi din cursul superior în frumosul port naţional şi sub conducerea directorului au făcut o bucurie sătenilor din Mitoc.

Frumoasa biserică de acolo era neîncăpătoare. Pe lângă directorul Seminarului au slujit preoţii M. Mironescu din Crasnaleuca, Gheorghiu din Livenii-noi şi preotul N. Tătărășanu din Mitoc.

După predica rostită de elevul Gavriluță N. Din clasa VII-a, a vorbit poporului Directorul Seminarului Econ. D. Furtună, arătând datoriile tuturora de a se cultiva, de a se apropia de biserică, de a se feri de alcoolism şi altele, de a lupta pentru unificarea sufletească de a se feri de ereticii adventişti, care nu caută decât divizarea şi vătămarea poporului.

În numele sătenilor dl. Învăţător Al. Cristescu vădit mişcat, a mulţumit seminariştilor pentru dragostea ce au avut de a începe activitatea lor în satul Mitoc.

A doua zi, duminică, un sobor de preoţi din judeţul Dorohoi şi din Basarabia a oficiat o slujbă în satul Viişoara, judeţul Hotin, unde corul Seminarului a dat răspunsurile.

Predica a fost ţinută de elevul Popovici Nicolae din cl. VII-a, după care au vorbit părintele C. Zamfirescu, vrednicul paroh din Săveni precum şi directorul Seminarului.

După masă, seminariștii au participat la o frumoasă şezătoare în localul școalei la care au fost prezenți și  învăţătorii din împrejurimi şi peste 1000 de săteni.

A vorbit poporului elevul Brânzei Valerian din cl. VII-a. Basarabenii au fost profund mişcaţi de aceste manifestări religioase şi culturale.

La Broscăuți 

„Sâmbătă, 30 ianuarie (Sf. Trei Ierarhi), Seminarul şi-a serbat patronul. După programul rânduit, această frumoasă serbare s-a săvârşit în mijlocul sătenilor, la biserica din Broscăuți.

Ştiind despre sosirea Seminarului, sătenii, în frunte cu autoritățile comunale şi şcolare, au făcut şcolarilor o călduroasă primire, biserica fiind neîncăpătoare pentru acest prilej. Slujba bisericească a fost săvârşită de către un sobor de preoți în frunte cu Pr. Dr. Alex. Sandovici, profesor, care a rostit о înălțătoare predică în numele corpului didactic al Seminarului, arătând însemnătatea înaltelor principii creştine.

Corul, cârmuit de şcolarul Popescu С. clasa VII-a, a dat răspunsurile în chip minunat. Apostolul a fost citit de către şcolarul bucovinean Hrişcă Visarion. Toți şcolarii purtau straie româneşti foarte frumoase, cântând la strane cu multă pricepere şi îndemnare, fiind călăuziți de către maestrul de muzică bisericească dl. V. Gh. Mihăilescu. De luat în seamă obiceiul că toți sătenii zic în cor „Crezul”, ceea ce a mişcat foarte mult pe şcolari, urmând a fi pus împlinit şi prin alte sate, căci astfel creştinii iau parte vie la sf. Slujbă.

La sfârşitul slujbei, cuvântarea pentru acel prilej, despre viața şi faptele celor Trei Ierarhi: Vasile, Grigore şi Ioan, ca trei luceferi ai creştinătății, cele mai înalte chipuri de urmat de către păstorii de suflete, a fost rostită de către şcolarul de clasa VII-a Afrăsinei Dumitru, mişcând pe săteni prin tonul blând, prin modestie şi bună pregătire.

Părintele Director al Seminarului, Econom. D. Furtună, a arătat apoi că mai cu seamă două sunt izvoarele din care trebuie să se însuflețească păstorii de mâine, în lupta îndârjită ce au s-o ducă împotriva ereticilor şi a scăderilor de tot felul: viața Sfinților Părinţi şi viața poporului. Față de poporul satelor, avem о mare datorie: să ne cufundăm în adâncul vieții acestui neam, să cercetăm toate ținuturile româneşti, să intrăm în casele poporului de la țară, să fim părtaşii acestei vieți naționale în timp şi în spațiu. Iată pentru ce seminariştii vor urma cu drag, şi de aici înainte, programul cutreierărilor în lumea satelor.”[13]

La urmă, s-a dat citire unei telegrame de mulțumire trimise I. P. S. Mitropolit Pimen, în numele seminarului şi al sătenilor. Vădit mişcați, dl. învățător D. Nechita, un cunoscut apostol cultural şi un bun organizator de coruri săteşti, precum şi părintele Alex. Sandovici, au mulțumit, în numele sătenilor, pentru alesul prilej de înălțare sufletească care s-a dat satului.

La Ungureni

Sub conducerea d-lui profesor Eugen Neculau, seminariştii au prezentat o frumoasă serbare la Căminul cultural din Ungureni, jud. Botoşani, în ziua de 11 februarie 1928., cu prezentarea filmului” Viața lui Iisus”.

La Dealu-Zvorâştea 

În ziua de 18 februarie 1928, înfruntând frigul, omătul şi depărtarea, ei au făcut o şezătoare cu program educativ, la şcoala din Dealu-Zvorâştea, condusă de  d-l Şt. Ionescu.

Domnia sa, ca director al şcolii, a mulțumit călduros Seminarului pentru opera culturală ce îndeplineşte în lumea sătească, în  timpul când dl. Ministru Dr. С. Angelescu lupta din răsputeri pentru luminarea poporului.

La serbare au luat parte numeroși oameni din împrejurimi. Duminică dimineața, elevii au cântat la strană, în biserica satului, unde sfânta slujbă a fost săvârşită de noul paroh, Pr. V. Liciu.

La Cobâla 

„În ziua de 26 februarie 1928, ora 2 p.m., Seminarul a dat о şezătoare foarte mult gustată de popor, la şcoala din Cobâla, în numele Căminului cultural „Lumina Poporului” de sub conducerea d-lui învățător Ilie Airinei, un vrednic luptător pe tărâmul cultural în satul său. Părintele C. Munteanu a vorbit poporului despre însemnătatea postului.

Dl. Airinei salută prezența Seminarului şi a P.C. sale Econ. D. Furtună, directorul acestei şcoli şi preşedinte de onoare a Căminului, făcând o frumoasă dare de seamă despre progresele Căminului până în prezent.

Părintele Director a arătat menirea acestor Cămine de sub conducerea Seminarului, pentru ca să aibă un colorit eminamente creştin, în legătură cu bisericile din sat care trebuiesc restaurate, cu sufletul sătesc care trebuie păstrat în toată originalitatea sa, fìind ferit de înnoirile vătămătoare. Dă pildă că prin politică, lumea se înveninează, sătenii se amenință între ei — în timp ce vedem că pe la sate încep să se strice până şi cumpenele de la fântână. Cu câtă sfințenie se respectau în vremea de mai înainte, aceste aşezăminte creştineşti!”[14]

Elevii clasei V-a au dat o frumoasă producție, iar corul condus de elevul Socianu Ilie, din cl. VII-a, a executat bucăți religioase şi populare admirabile.

La Prelipca 

„Sărbătoarea patronului a fost, pentru Seminarul din Dorohoi, un prilej de creştinească bucurie care să înalță sufletul blajin al satului şi de biserica lui săracă.

Se pun toate ostenelile, de conducătorii acestei şcoli, viața satului, izvor de puteri ce trebuiesc adăpate în lumină şi credință, să se lege sufletele elevilor, şi patronul a fost ca să simbolizeze în chip deosebit aceasta.

Sărbătoarea a fost ținută în satul Prelipca din apropierea imediată de Dorohoi.

De dimineață, elevii şi corpul didactic al şcolii s-au îndreptat către biserica satului, biserică veche bătrânească, de bârne, dar curată şi primitoare, inspirând credință şi evlavie ca şi sufletul bun al unui bătrân. Slujba s-a făcut de un sobor de preoți profesori şi din administrația seminarului compus din Pr. С. Munteanu, С. Ştefănescu şi Octav Rotărescu.

Elevii au cântat la străni urmăriți cu vădită dragoste de săteni. Corul, deasemenea a dat răspunsurile la Sf. Liturghie cu multă căldură, îmbrăcând în simțăminte de credință sufletele ascultătorilor, care nu mai încăpeau în biserică şi stăteau şi pe afară împrejurul ei.

Elevul Soceanu Ilie, din clasa VIII-a, a rostit o însuflețită predică, vorbind despre cei trei ierarhi ai Bisericii: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, şi făcând reuşite aplicări la viața de azi într-o expunere curată şi înțeleasă.

A vorbit apoi poporului P.C. sa Părintele Econ. D. Furtună, directorul Seminarului. Preacucernicia sa a arătat, în cuvinte care pătrundeau la inimă, dragostea ce o simte, împreună cu întreaga şcoală pentru ogorul satelor. A vorbit apoi despre muncă şi credință şi legătura strânsă ce trebuie să existe între ele, între muncă materială trupească şi cea sufletească de care depinde rezultatul străduințelor noastre şi fericirea. Trebuie să muncim şi trebuie să ne luminăm şi de aceea avem nevoie de luminători şi conducători sufleteşti, pe care să-i privească cu drag şi să-i asculte.

Preotul paroh a mulțumit, în numele credincioşilor, de bucuria ce le-a făcut vizita aceasta a Seminarului, şi slujba s-a terminat astfel într-o caldă apropiere şi mulțumire sufletească, cu care s-au întors elevii la şcoală şi sătenii acasă.

A urmat apoi o recepție, în casa direcțiunii, la care a luat parte, pe lângă corpul didactic, şi preşedintele comitetului şcolar şi directorii şcolilor din oraş. S-a toastat pentru M.S. Regele Mihai şi pentru Înaltul protector al şcolii, I.P.S. Mitropolit Pimen.

Părintele director a vorbit apoi despre rolul mare al seminariilor şi al Seminarului dorohoian în special, aşezat la răscrucea vechilor hotare, din punct de vedere sufletesc şi naţional, arătând ce se lucrează în şcoală pentru atingerea acestui scop. Cu vădită armonie sufletească, a făcut cunoscut celor prezenți că primele felicitări şi urări pentru binele şcolii, pe care le-a primit în ziua patronului, sunt de la un grup din foşti elevi, primii absolvenți, studenți în prezent la Facultatea de Teologie din Bucureşti, în cuvinte de o înduioşătoare sinceritate, ceea ce arată că legătura cu şcoala nu s-a rupt odată cu plecarea din ea.

Au mai vorbit şi alte persoane, arătând folosul ce aduce seminarul oraşului şi județului Dorohoiu şi simpatia ce i se poartã.

S-au expediat telegrame de omagiu I.P.S. Mitropolit Pimen şi d-lui Ministru al Cultelor Al. Lapedatu.”[15]

Seara, sub conducerea spiritualilor, a avut loc о serbare a elevilor cu un bogat program, cu care s-a încheiat această zi de bucurie, de reculegere şi de întărire sufletească către munca pe care seminarul are de dus mai departe.

La Vorniceni 

În ziua de Sf. Neculai (6 Decembrie 1924), satul Vorniceni, a avut cinstea să aibă de musafiri pe elevii Seminarului Dorohoi, în frunte cu directorul preotul Furtună şi alţi d-ni profesori.

Sătenii din comună, înţelegând importanţa acestui eveniment rar prin sate, și-au dat concursul că primirea să fie demnă de respectul ce se cuvine unui institut de cultură religioasă ca Seminarul Dorohoi.

Domnul Căzănescu evidențiază în cuvântarea sa importanța acestui moment, subliniind totodată că:” vizitarea satelor noastre de către o şcoală; nu este şi nu trebuie să constituie evenimente rare. Vizitele cu scop educativ sunt necesare; Ele se impun cât de dese şi de către toate școalele noastre secundare căci ignoranța există încă la sate şi este trist că în loc de a veni școlile, scoboară la sate demagogia cu scopul de a învenui pe săteni.

Dar începutul de vizitare al satelor inaugurat de Seminarul Dorohoi este înălţător. În aceste vizite se oglindeşte dorul viitorilor preoţi, conduşi de vrednicul lor director şi profesori de a face legătura sufletească între ei şi sate, unde trebuie lumina şi iar lumina.

Manifestaţia Seminarului din Dorohoi şi lecturile tinerilor seminarişti dorohoeni formează formaţiunea unui sentiment frumos ieșit din sufletul unor viitori preoţi, plini de doruri de bine, pentru neamul nostru.”

 ***

Seminarul „Pimen Mitropolitul” a fost izvorul de apă vie la care se adăpau fiii celor trei provincii surori: Moldova, Bucovina și Basarabia. Neobosiții săi conducători, pe lângă munca pe care au depus-o pentru luminarea viitorilor apostoli ai neamului, pentru a sădi în sufletul lor dragoste în vederea misiunii ce-i aștepta, i-au trimis în mijocul celor care au plecat pentru a sta de vorbă cu ei, a le cunoaște sufletul și a le împărtăşi învățăturile pe care le-au căpătat în școală.

„Bomba” Ministerială

Cu toate aceste realizări pe plan profesional, cu bogate acțiuni culturale, în 1931, Ministerul Instrucțiunii Publice a hotărât să desființeze Seminarul dorohoian, elevii urmând a fi repartizați la alte seminarii din țară.

În presa vremii găsim câteva referiri cu privire la această” lovitură” de grație:„ în sfârşit “economia” a ajuns şi la Dorohoi. Seminarul Teologic “Mitropolitul Pimen”, se desființează complet, pe ziua de 1 ianuarie 1931.

Până în prezent,de când au venit “ai noştrii”, se desfințează un al doilea templu de cultură în judeţul nostru.

Halal de marfă, dar păcat de nepricepuţii ce ne guvernează.

Cerem stăruitor d-lui director Econ. Dr. Furtuna să intervie pe toate căile pentru a se opri la timp ultimă lovitură dată judeţului nostru”. [16]

Într-un alt articol se relatează:„ aflăm cu destulă părere de rău, despre ordinul sosit cu privire la desființarea Seminarului Pimen Mitropolitul.

Această școală, pusă aici la Dorohoi cu scopul de a ne ocroti și lumina tineretul celor trei provincii unite: Moldova, Basarabia și Bucovina, pregătind astfel cu un ceas mai devreme asimilarea noastră sufletească, a dispărut.

Instituția la înființarea căreia s-a cheltuit atâta ban și atâta energie, nu se va număra pe viitor printre focarele de lumină, căci printr-o simplă trăsătură de condei, fără de nici un aviz și fără de nici o anchetă cu caracter cultural și din care s-ar fi desprins nevoia de a mai fi existat ori nu, această instituție a dispărut.

Felul după cum s-a procedat cu desființarea acestei școli, îți dă impresia mai mult că s-ar fi voit să se pedepsească un om, decât să se suprime din motive bugetare sau de netrebuință, o școală ca aceasta. Căci nu se poate explica, cum de n-au tras greu în cumpănă contra desființării, atâtea motive la timp arătate și acolo în Parlament de către d-l profesor Petrovici de la Iași, când a vorbit contra desființării școlilor în general, precum și aici la Dorohoi de către toată preoțimea adunată în congres, de protestul părinților și de dorința profesorilor?

Tocmai acest lucru ne îndreptățește a crede că s-a ucis Instituția ca o răzbunare contra unui om și fiind fără obiect, Seminarul va fi redeschis la momentul oportun. Profesorii au primit deja ordin să plece la București, acum înainte de sărbători, pentru a-și alege locuri în învățământ.

Copiii vor fi repartizați pe clase la Seminariile din Iași, Roman, Huși și București, iar părinții, părinții săracii, care au rupt de la gură și au ajutat la înființarea și menținerea acestei școli, cu multe nevoi de început de funcționare, părinții vor căuta după sărbători și în sărăcia aceasta, parale proaspete, pentru noi taxe, cărți și transportul lor și al elevilor la Seminariile unde aceștia vor fi repartizați.

Este omenește acest lucru?”[17]

Părintele Dumitru Furtună într-o scrisoare publică zice așa:„ adevărul asupra desființării unor seminarii este că s-a procedat în necunoştinţă de cauză: aproape o mie de elevi rămân pe drumuri, în toiul iernii. Am văzut părinţi plângând şi blestemând. S-a procedat fără nici un criteriu. Se menţine câte un seminariu la eparhiile mici de 2 judeţe, şi în mijlocul populaţiei româneşti compacte ca la Muscel sau ca la Argeş; se lasă 4 seminarii la eparhia Ungrovlahiei, eparhia Iașilor cu 5 judeţe mari, deabia rămâne cu un seminar, care va trebui să servească şi cele 5 judeţe ale Bucovinei, cum şi cele 2 judeţe ale Eparhiei Bălţilor. Nordul Moldovei deci, absolut înstrăinat şi periclitat de secte, unde dispar obiceiurile strămoşeşti şi portul – este lăsat descoperit, desfiinţându-se Seminariile din Bălti şi Dorohoi; se menţine Buzăul, pentru că s-a găsit intervenţia imediată a d-lui Pompiliu Ioanițescu; se menţine Constanța care nu şi-a putut agonisi decât permisiunea de a sta într-o cazarmă – și se desfiinţează Dorohoiul, în punctul cel mai primejduit, acolo unde conştiinţa ortodoxă muribundă a înălţat cu sacrificii supra-umane un palat modern, cu o zestre de 20 milioane lei.

Văzând cu ochii realitatea, acel inspector a luat conștința că părinţii s-au obligat să susţină ei, prin Comitetul Şcolar, Seminarul până la 1 septembrie, iar profesorii titulari s-au oferit în schimbul unei infime sume de la Comitet, să predea până la finele anului.

Seminariştii de la Bălți şi Dorohoi (416 la număr) urmează să fie repartizaţi la Seminariile Roman, Iaşi, Chişinău şi Ismail.

De la Dorohoi, la Ismail, sărmanii părinţi! La Chişinău, câţi vor fi primiţi? La Roman vor fi tixiți 110 elevi (notaţi: 110 elevi) într-o sală de spectacole. Paturi prin loje şi staluri. Adevărat spectacol!”

Ar reveni pentru Iaşi, cam 100 elevi… cine cunoaşte realitatea, cine ştie puţină istorie din vremi cu totul apropiate de noi, cine mai cu seamă a scăpat de acolo de la “Veniamin” neatins la plămâni să poftească acum şi să îndese şi această sută de candidaţi la tuberculoză în vechiul local. Păcatele noastre! Să nu uităm că un singur elev dacă ai fi vrut să-l plasezi la Roman sau la Iaşi astă toamnă, toată opunerea o aveai de la medicul respectiv în interesul cubajului școalei… Acuma? O sută de copii vor da piept cu microbii – şi poate, tot cu vre-un aviz oficial. Prima parte am analizat-o: adică atunci când s-a procedat la “desfiinţare”, n-am studiat chestiunea.

A doua parte, după noi, este următoarea: Seminariile sacrificate (Craiova, Câmpulung, Bălți şi Dorohoiul) să fie cercetate la faţa locului şi dacă au local, pot suporta cheltuelile necesare până la 1 septembrie, aşa fel ca pe stat să nu-l coste nici un ban – să se revină.

Dacă se menţine Constanța, de frică nu știu cărei promisiuni din partea bulgarilor c-ar vrea să facă un seminar de al lor… să nu se lase descoperit Nordul Moldovei, Bucovina şi Basarabia de Nord – unde o atare școală bisericească este o icoană religioasă pe care nu e bine să o aruncăm afară din casă… mai ales că ne obligăm a nu-l costa nimic pe stat, nici o leţcaie. Studiaţi domnilor, chestiunea şi reduceţi cursul inferior de la 16 Seminarii – adică circa 40 de clase – mai reduceţi 30% din burse de la toate seminariile, conform vremurilor grele – și veţi obţine o economie enormă pentru stat, iar nu una ridicolă, cum o obţineţi azi cu desfiinţarea a 4 Seminarii… Lăsaţi măcar cursul superior la Dorohoiu, nici o cheltuială nu revine pentru stat; ba dacă veţi judeca bine – ar fi nimerit să se trimeată aici şi elevi de la Seminarii fără local, căci avem un palat mare şi un parc splendid, de au să se sperie lichidatorii!

Posturi de Comandă ale Bisericii, străji şi cetăţi naţionale, Seminariile trebuiesc menţinute. Trebuieşte micşorat efectivul, prin desfiinţare de clase inferioare în actualul buget, la 1 septembrie; bursele trebuiesc împuţinate. Cu acest chip, numărul de seminarişti va evita orice pletoră; cei cari vor fi, vor pleca sănătoşi dintre zidurile școlii.

Adevărul acesta este, şi nu ne îndoim că va triumfa”.[18]

Ultimii ani...

Cu toate acestea, la iniţiativa părintelui Furtună, s-a cerut aprobare pentru funcţionarea pe mai departe a şcolii ca extrabugetară – în ideea că din venitul celor 20 de hectare de pământ arabil şi din taxele cu care vor contribui elevii, se va putea merge mai departe. Chiar şi în condiţii vitrege, în 1931 Seminarul primea 33 de elevi ai seminarului din Constanţa, care se desfiinţase, făcând ca în anul şcolar 1931-1932 clasa a VIII-a de seminar să numere 63 de elevi.

În anul 1932 Patriarhia Română a constatat că există prea mulți preoți absolvenți doar a unei școli liceale fără a avea și o pregătire în instituții de învățământ superior. Ca urmare, a cerut desființarea Seminarului din Dorohoi…

În 1933, după doi ani de subzistenţă, Seminarul îşi închide porţile.

Clădirea este trecută la Ministerul Apărării Naţionale până în 1952, când este acordată Ministerului Învăţământului, devenind Casa de copii nr. 1 Dorohoi.

Pământul Seminarului (cele 15 hectare de pe moșia Văculești), cf. deciziei Domnului Ministru al Instrucțiunii Publice nr. 6943/1935 urmează a ajunge în posesia Școlii Normale de Învățători” Alexandru Vlahuță” din Șendriceni.[19]

***

Seminarul Teologic ortodox „Pimen Mitropolitul” din Dorohoi a reprezentat o treaptă superioară în învățământul local. Această unitate școlară a dat serii de absolvenți de o deosebită valoare, care au desfășurat cu succes activitatea în localitățile unde au fost repartizați. Cu migală și răbdare se vor mai descoperi documente aparținând acestei prestigioase școli, acte ce vor aduce lumină în multele aspecte legate de această unitate școlară a cărui nume îl rostim cu respect și pioșenie și care a făcut cinste orașului nostru.